O caisă ruşinoasă
Pe o creangă nu prea joasă
S-a sfiit de-un caisel
Rumen cum e ea, defel
Ce-i făcea ochi dulci, se pare
Ziua în amiaza mare.
S-a-nroşit atât de tare
Pe obraji şi pe picioare
Pe frunză şi pe pistrui
Unde e caisa? Nu-i!
Zace-n iarbă cu-n cucui!
De jenă şi-a rupt codiţa
Şifonându-şi rău rochiţa
Şi-a căzut cu-atâta forţă
Cu obrajii ca o torţă
S-a julit la o sprânceană;
O caisă amazoană!
Au strigat caişii-n cor
Ea este vecina lor;
Caisel privind buimac
Legănat ca-ntr-un hamac
Cu o privire furişă
A râvnit altă caisă.
Când va cade caisel
Vă voi scrie despre el!
06 Februarie 2010
sâmbătă, 6 februarie 2010
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)